Colectionarul de obiecte pierdute – Ruth Hogan

Colectionarul de obiecte pierdute este un roman scris de autoarea Ruth Hogan. Este o autoare de origine britanica care s-a apucat de scris dupa ce un accident de masina nu i-a mai permis sa lucreze cum o facea odinioara. Viata a pus-o in diverse situatii care mai de care mai neplacute. In 2012, a fost diagnosticata cu cancer, dar a luptat pentru a putea sa se dedice scrisului. Asa a aparut romanul de fata, din decizia lui Ruth Hogan de a se apuca serios de scris.

Colectionarul de obieste pierdute a fost publicat initial in 2016. La noi in tara a fost publicata in 2018 la editura Rao. Eu am primit-o in cadrul evenimentului Danube Bloggers Meet la care am participat la inceputul lui martie.

De atunci, autoarea Ruth Hogan a mai scris cateva carti, insa nu sunt inca disponibile in limba romana.

Colectionarul de obiecte pierdute – povestea romanului

Romanul ne prezinta doua fire narative care se intind pe o perioada de 40 de ani. Primul este in prezent unde ne intalnim cu Anthony si Laura. Anthony este un batran care inca isi plange durerea de a-si fi pierdut logodnica si isi petrece timpul colectionand obiecte pierdute. Laura este secretara si menajera lui Anthony, o femeie de varsta mijlocie care incearca sa-si repuna viata pe picioare in urma unui divort.

In trecut, mai exact in 1970, ne intalnim cu Eunice si Bomber. Eunice este secretara si prietena lui Bomber care isi desfasoara activitatea in domeniul literar. Eunice are o serie de sentimente pentru Bomber, sentimente care din pacate nu sunt impartasite.

Romanul ne poarta intre cele doua povesti si printre multe cesti de ceai. Aflam ca Laura are parte de o supriza de proportii fiiind desemnata unica mostenitoare a lui Anthony dupa ce acesta moare. Dar stim cu totii ca nimic nu e chiar gratuir in viata. Asa ca aceasta mostenire vine si cu o serie de conditii. Laura trebuie sa continue munca lui Anthony de a colectiona obiectele pierdute dar in acelasi timp si sa incerce sa le inapoieze celor care le-au pierdut.

Colectionarul de obiecte pierdute – impresii personale

Povestea mi s-a parut ca are un inceput bun. Aduce noutate si chiar mi-a trezit interesul. Practic este prezentata calatoria Laurei pentru a se repune pe picioare in urma divortului, lucru care nu s-ar fi realizat fara sprijinul lui Anthony. Ne ofera posibilitatea de a vedea cum aceasta se lupta sa-si recastige respectul de sine. Este genul de carte cu care cred ca rezoneaza multe persoane aflate in aceasta situatie. Personajul negativ al cartii este insasi lipsa de respect de sine a Laurei. De asemeni, un interes sporit este acordat de autoare si obiectelor pierdute. Cu precadere circumstantelor in care aceste obiecte au fost pierdute.

Cu toate acestea, cartea mi s-a parut dificil de citit. Efectiv pot sa spun ca am ajuns cu greu la final si asta pentru ca trebuia sa realizez acest review. Altfel cu siguranta as fi renuntat asa cum se intampla in general cu toate cartile care nu reusesc sa-mi capteze atentia in primele 20 de pagini.

Mi s-a parut un adaos bun in carte, ideea de casa bantuita si de fantome. Dar imi pare rau sa spun ca ideea a aparut cam tarziu, cam dupa ce mi-am pierdut deja interesul pentru carte. Mult mai reusite mi se par pasajele din carte dedicate lui Eunice si lui Bomber. Relatia lor de prietenie este mult mai inchegata. Umbrita e drept, de neimpartasirea sentimentelor lui Eunice pentru Bomber. De asemeni, povestea celor doi foloseste pentru a rezolva un mister din prezentul Laurei si al lui Anthony.

Acum trebuie sa recunosc ca eu sunt omul actiunii si de regula cartile perfecte pentru mine sunt thrillerele. Romanul de fata te duce insa intr-o zona mai boema, o zona lenta de trairi sufletesti asa ca daca acesta este genul de carti pe care il citesti, cu siguranta nu vei ramane dezamagit la finalul cartii.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Sari la bara de unelte